Publicat pe: lun, Mar 26th, 2012

„Cu 150 milioane euro investiţii, Corabia va fi, începând cu această primăvară, un adevărat şantier, creator a peste 1.000 de locuri de muncă“

Distribuiți
Tag-uri

Interviu cu domnul Barbu Teodor, primarul oraşului Corabia

 

   Domnule primar, mai este puţin şi primul dumneavoastră mandat se apropie de final. V-aş ruga să faceţi un mic rezumat al acestei perioade, al activităţii dumneavoastră din 2008 până în acest an, 2012, ca edil al localităţii, un bilanţ, cu bune şi cu rele, pentru cei care v-au ales în urmă cu patru ani şi cărora, în luna iunie, le veţi solicita din nou încrederea pentru următorul mandat…

Eu zic  că bilanţul acestui prim mandat al meu este unul pozitiv. În 2008, am dat  mâna cu fiecare cetăţean al acestui oraş şi le-am garantat, tuturor, că voi schimba în bine soarta acestui oraş.  Astăzi, la aproape patru ani, pot să spun că am reuşit în proporţie de 80-90%. Şi am să şi argumentez cele spuse. De exemplu, am reuşit să atrag investiţii şi investitori străini, valoarea sumelor aduse în oraşul Corabia fiind de peste 150 milioane euro. O firmă germană a început, încă din toamna  anului trecut, construcţia a 12 silozuri de cereale, pe malul Dunării, şi magazii de cereale. O firmă românească a început, tot de anul trecut, construcţia a patru silozuri de cereale. În luna aprilie, a.c., cel târziu luna mai, o firmă spaniolă va începe construcţia a 20 de silozuri de cereale, tot pe malul Dunării. Şi mai este o firmă românească, care, şi ea, va începe construcţia, cât de curând, a încă 10 silozuri de cereale pe malul Dunării. Deci, în total, 46 de silozuri de cereale, dintre care la 16 s-au început lucrările de anul trecut iar la restul, peste o lună, două.

   Dar în oraş, în afară  de faleza Dunării, ce aveţi în proiect sau în desfăşurare?

Da… Pe 9 martie, a.c., am avut în dezbatere publică Proiectul de construire a unei fabrici de producere a energiei electrice, în Corabia, din uleiuri vegetale. Este o investiţie de 68 milioane euro, a unui investitor italian. Construcţia va începe până în Paști iar în timpul lucrărilor de execuţie, aici, vor lucra circa 400 de muncitori, majoritatea din Corabia. După terminarea lucrărilor, în fabrică vor lucra în jur de 300 de muncitori, din Corabia. 50 vor fi specializaţi de firma italiană, chiar din această vară, în Finlanda. Este vorba de 35 de electricieni şi 15 ingineri electro-mecanici. Specializarea se va face în Finlanda, pentru că utilajele sunt din această ţară. Specializarea va dura şase luni de zile iar cei trimişi în Finlanda vor fi salarizaţi în această perioadă. O altă investiţie este a unui investitor român, care din toamna anului trecut a început construcţia unei fabrici de pâine. Se aşteaptă introducerea gazelor în oraş, pentru că fabrica are cuptoare cu gaze.

   Apropo, de gaze… Când se va aprinde prima flacără, cu gaz, în Corabia?

În toamnă. Este o certitudine. Am  depăşit de mult stadiul speranţelor. În toamnă vom aprinde prima flacără pe gaze în Corabia. Visul a zeci de generaţii din Corabia va deveni, în acest an, o realitate. Deocamdată, însă, gazele nu vor ajunge în tot oraşul, pentru că, din proiect, primul traseu al conductelor de gaze va fi spre zona industrială. Deci, o conductă va merge de la  intrarea în oraş spre zona industrială – melană, fabrica de zahăr, iar altă conductă va merge în Port, unde firma spaniolă, de care vorbeam mai înainte că va construi 20 de silozuri, va construi şi o fabrică, având nevoie de gaze pentru procesul tehnologic.  Despre gazele din Corabia, ar fi multe de spus… De când mă ştiu eu în Corabia, se tot  vorbeşte de gaze, dar nimeni nu le-a adus, nimeni n-a făcut demersurile necesare, nimeni nu s-a zbătut, până la mine. Nici măcar în fostul regim de dinainte de ’89 nu s-a reuşit punerea în viaţă a acestui deziderat vechi al corăbienilor. În schimb, fără falsă modestie, am reuşit eu. Şi sunt tare bucuros, n-am cuvinte pentru a-mi  exprima satisfacţia de a aduce în casele fiecărui om flacăra gazelor şi tot ceea ce decurge de aici. Ceea ce la unii este de mult ceva banal, o normalitate a  secolului XXI , la noi, în Corabia, era, a fost până în acest an, doar un vis. Acum, acest vis a devenit, în sfârşit, realitate. Proiectul gazelor  corăbiene este finalizat în proporţie de 99%  şi va deveni o certitudine 100% peste puţin timp. Este o investiţie a Guvernului  României, iar valoarea ei, a conductei de gaze de la Turnu Măgurele la Corabia, este de 10 milioane euro. Banii au fost aprobaţi şi până la Paști va începe construcţia acestei conducte. Ar fi început şi mai devreme lucrările, dar, ca la noi, în România, au fost probleme cu licitaţia, care a fost pe 12 decembrie 2011 şi, bineînţeles, contestată. S-a reluat licitaţia şi sper să nu mai fie probleme, să se dea drumul la lucru, pentru a profita din plin de vremea bună. TRANSGAZ aduce această conductă de la Turnu Măgurele până la intrarea în oraşul Corabia. De la intrarea în oraş, lucrările vor fi preluate de altă firmă, care a câştigat licitaţia pentru distribuţia de gaze. Este  vorba de  o firmă germană, WIROM, cu care am semnat contractul pe 30  noiembrie 2011, la Ministerul Economiei. În următorii patru ani, această firmă va investi peste trei milioane de euro, bani proprii, în distribuţia de gaze  în Corabia. În momentul în care ajung gazele în Corabia, se vor reactiva două din fostele fabrici ale oraşului, care au funcţionat până în 1990, una fiind  fosta fabrică de fire şi fibre sintetice, care îşi va schimba profilul  în fabrică de ţevi şi profile de inox. Este investiţia unui investitor taiwanez, care aşteaptă de doi ani de zile venirea gazelor în Corabia pentru a da drumul la treabă. Din fosta fabrică mai sunt doar pereţii halelor şi utilităţile de apă, canal şi energie electrică. Noua fabrică de ţevi va crea în jur de 300 de locuri de muncă, cu personal din Corabia. A doua fabrică reactivată, dar pe alt profil, este fosta fabrică de brânză, care va fi transformată de un investitor român în fabrică de carne şi preparate din carne, unde se vor crea alte locuri de muncă, pentru şomerii Corabiei, în jur de 120-150.

   Dar despre  proiectul cu centrala  pe energie solară, ce se mai aude? Ştiu că anul trecut aveaţi în plan şi o asemenea investiţie…

Într-adevăr, anul trecut o firmă din Bucureşti a cumpărat teren de la persoane private, din zona Corabia, pe o suprafaţă de 20-22 hectare, pe care va amplasa panouri solare. Lucrările vor demara în această primăvară şi se vor crea şi aici vreo 40-50 de locuri  de muncă, tot pentru oamenii din oraş.

   Anul trecut, într-o altă discuţie, atrăgeaţi atenţia organelor de resort că trebuie dragată Dunărea, pe segmentul românesc, pentru că se creaseră insule şi insuliţe  pe şenalul navigabil, îngreunându-se, astfel, circulaţia barjelor şi a vaselor. S-a rezolvat, între timp, problema? Se vor construi, aşa cum spuneaţi, o mulţime de silozuri şi este nevoie de o adâncime corespunzătoare a Dunării în această zonă…

Da, aşa este, avem  o problemă cu Dunărea, aici… Până în 1989, anual se făceau dragări ale Dunării. Acum, din când în când… Anul trecut, prin toamnă, la intervenţia mea la Ministerul Transporturilor, s-au alocat nişte bani pentru dragarea Dunării. S-a dragat puţin, rezolvându-se parţial problema, pentru a putea cei cu silozurile de cereale să îşi desfăşoare cât de cât activitatea de încărcare şi descărcare a mărfii. Din cauza secetei, au apărut tot felul de insule şi insuliţe, care îngreunează circulaţia fluvială. Aceste insule vor fi desfiinţate mai greu, ploile au contribuit la creşterea vegetaţiei, sunt adevărate păduri pe aceste petice de pământ. Nu ştiu cum se va rezolva problema. Toată speranţa stă la Ministerul Transporturilor, care administrează acest perimetru, noi, cei din administraţia locală, n-avem nicio putere, nefiind de competenţa noastră. ..

   Cu proiectele europene cum staţi?

Avem şi proiecte europene, Bursa de Cereale din Corabia este unul dintre ele, lucrările trebuiau să înceapă de anul trecut, dar ne-am împotmolit în contestaţiile la licitaţii. Sper să se rezolve cât de curând, pentru a da drumul la lucru în această primăvară. Bursa de Cereale nu este ceva nou în Corabia, aici existând încă din perioada interbelică o astfel de Bursă, pe lângă cealaltă din Brăila. La noi şi la Brăila se dădea, dacă pot spune aşa, ora exactă la preţurile de cereale din ţară. Sunt optimist şi sper să redevenim iarăşi ce-am fost, chiar din acest an… Alt proiect cu finanţare europeană, şi care a primit aprobarea cererii de finanţare, este reabilitarea Spitalului Ambulatoriu din Corabia. Valoarea proiectului este de 1,5 milioane euro. Tot acum ne-a venit aprobarea cererii de finanţare  a Proiectului „Reabilitare Cetatea Sucidava.“ După finalizarea lucrărilor, Cetatea Sucidava va fi introdusă în circuitul turistic naţional şi internaţional, ceea ce nu poate decât să ne bucure. Proiectul de reabilitare are valoarea de peste patru milioane euro. Mai avem un proiect de reabilitare, cu fonduri europene, a Şcolii Generale nr.3 şi a Şcolii Generale nr. 1. Avem şi un Proiect transfrontalier, împreună cu bulgarii, care va duce la dezvoltarea turismului în zonă. Este vorba de trecerea cu bacul între cele două maluri ale Dunării, pentru cei interesaţi de cetăţile romane, una la noi, Sucidava, şi cealaltă la bulgari, Ulpia Escus, sora  mai mare a celei de la noi. Sucidava se întinde pe două hectare iar Ulpia Escus pe 10 hectare. Prin acest proiect, vrem să dezvoltăm Corabia pe toate nivelele, de la industrie până la turism.

   Legat de aceste proiecte turistice, v-aţi gândit, cumva, şi la stimularea investitorilor privaţi pentru a construi, aici, pensiuni pentru turiştii din ţară şi din afară? Să se creeze o zonă de agrement care să atragă cât mai mulţi doritori de experienţe inedite…

Avem, deja, astfel de investitori, unul dintre ei fiind Alex „Belgianul“, care a găsit toată înţelegerea şi disponibilitatea la Primăria Corabia pentru proiectele sale. Noi, Primăria, i-am concesionat o parte din Faleza Dunării, iar el  a investit peste un milion de euro în complexul hotelier, ridicat acolo, şi investeşte în continuare în piscine şi modernizarea camerelor, pentru a crea condiţii cât mai bune turiştilor cazaţi la el. Deci, pe undeva, ceea ce face el se leagă cu proiectele noastre axate pe turism. Legat tot de  turism, mai avem un proiect european: „Prietenii pescarilor olteni“, în valoare de şapte milioane de euro, din care 51% se vor folosi în domeniul privat iar restul de 49% la primăriile din zonă – Corabia, Ianca, Gura Padinii, Gârcov, Grojdibodu, toate primăriile de pe malul Dunării. Cei peste 3,5 milioane de euro, alocaţi pentru domeniul privat, se vor folosi pentru crearea de pensiuni şi mini-hoteluri, cu până la 15 camere, conform Proiectului. Într-un an sau doi, sunt convins că malul românesc al Dunării, pe raza judeţului Olt, se va umple de pensiuni şi mini-hoteluri, ceea ce, sper, va atrage cât mai mulţi turişti.

   Pe când şi o fabrică de produse pescăreşti? Sunteţi pe malul Dunării şi ar fi păcat să pierdeţi o asemenea oportunitate…

Da, ne-am gândit şi la o asemenea investiţie, n-ar fi o problemă prea mare, dar ne-ar trebui peşte în cantităţi foarte mari pentru a fi rentabilă, din punct de vedere economic, iar acest peşte nu există, cel puţin nu în Dunăre, care nu mai are, demult, peşte, cum avea odată. Asta este singura problemă, şi cea mai mare.

   Investiţii cu fonduri guvernamentale, aveţi?

Da. În decembrie, anul trecut, am demarat, pe Ordonanţa 7, lucrările la Proiectul „Apă şi Canal“, în cartierele oraşului Corabia. Am primit nişte bani în decembrie 2011 iar acum, în martie, aştept alţi bani. Este o investiţie de peste un milion de euro, pentru cartierele Celei şi Siliştoara. Lucrările au fost demarate şi sper ca până la toamnă să fie finalizate. Totul depinde de modul cum vor veni banii. Tot legat de banii de la Guvern, mai avem câteva investiţii aprobate şi nedemarate, cum ar fi asfaltarea a 7,5 km  de străzi, în oraş, şi asfaltarea a 2,5 km de drum, legătura dintre Corabia şi cartierul Tudor Vladimirescu. Bani de la Ministerul Dezvoltării. Avem şi canalizare, prinsă în proiect, pe toate străzile oraşului, o investiţie de două milioane de euro. Era nevoie de această investiţie, pentru că, azi, în Corabia, 30% dintre străzile oraşului nu au canalizare. Aceste două proiecte sunt aprobate, aşteptăm finanţarea. Tot de la Ministerul Dezvoltării mai am un proiect aprobat şi finanţat, pentru construirea unei creşe noi, în Corabia, într-o lună  de zile vor începe lucrările.

   Ce proiecte aveţi pentru tineretul din Corabia? Cum îi veţi convinge să rămână în oraş sau să revină?

Ce pot să le ofer decât locuri de muncă? După ce vor fi demarate toate proiectele enunţate până acum, se vor crea, în Corabia, peste 1.000 de locuri de muncă. Sunt convins că mulţi dintre cei plecaţi din oraş, prin ţară sau afară, se vor reîntoarce acasă, pentru că aici este locul lor, avem nevoie de ei. Iar cei care sunt aici, nu vor mai pleca, pentru că vor avea unde să muncească.

   Cum îi vedeţi pe contracandidaţii dumneavoastră? Mai ales pe fostul primar, Ştefan Pârlea, care vă atacă, constant, mai ales în această perioadă de precampanie…

Nu mă miră deloc ce spune fostul primar, e stilul său… Toată lumea ştie  ce a făcut cât a fost primar, adică nimic… În afară de a lua bani din bancă, printr-un  credit împovărător  pentru localitatea noastră, pentru a asfalta nişte străzi, care, azi,  vor fi sparte, pentru lucrările de apă şi canalizare. Normal, orice om cu scaun la cap ar fi luat-o de la fundaţie, nu de la acoperiş, ar fi început cu infrastructura – apă, canal, gaze. Pentru acest credit, luat în numele locuitorilor, cetăţenii  Corabiei  vor mai avea de plată încă 18 ani de acum înainte. Creditul este luat pe 20 de ani, doi ani au fost plătiţi în mandatul meu. Anual, plătim 18 miliarde lei vechi la bancă, în condiţiile în care bugetul local este foarte mic, de 30-32 miliarde lei, atât reuşim să strângem din taxe şi impozite… Pe lângă acest credit, fostul primar a dat cu piciorul la 27 de milioane euro, bani europeni. Este vorba de un Proiect european pentru reabilitarea reţelelor de apă şi canal, din Corabia, prin Compania de Apă Olt. Urmare a acestui refuz, reţeaua de apă şi  canalizare din Corabia este într-o stare avansată de deteriorare.

   Care credeţi că sunt motivele acestui refuz?

Nu ştiu, n-am avut tangenţă cu administraţia locală, până în 2008, n-am  fost nici măcar consilier local. Dar tocmai refuzul  de a accesa aceşti bani europeni şi creditul care a împovărat Corabia pe 20 de ani, m-au determinat să candidez la Primărie, în 2008. Dacă n-ar fi fost Pârlea, sincer, n-aş fi  fost primar! Dacă ar fi fost alt primar, în locul lui Pârlea, eu n-aş fi candidat niciodată. Am spus acest lucru şi acum patru ani şi o spun şi acum.  Văzând, însă, ce a făcut Pârlea, m-am înscris în cursa pentru Primăria Corabia, pentru a dovedi că poţi face  lucruri bune în oraş şi fără  a te împrumuta la bănci, prin atragerea de investiţii şi investitori, şi cu finanţare guvernamentală, dar şi europeană. Şi cred că am reuşit acest lucru. Pentru a atrage investitori străini, trebuie să fii lângă ei, să le asiguri  tot ce au nevoie pentru a-şi demara investiţiile, să-i ajuţi cu tot ce se poate, în limitele legii, bineînţeles.

   Despre candidatul PSD, Iulică Oane, ce părere aveţi?

Ce să spun.. Corabia este un oraş majoritar  roşu, are mulţi pensionari nostalgici după fostul regim de dinainte de 1989, este, deci, un electorat pro-PSD, asta  putând fi un avantaj pentru candidatul acestui partid. Şi eu am câştigat, în 2008, Primăria din partea PSD, dar văzând că  nu mă ajută cu nimic, nici preşedintele CJ Olt şi nici  parlamentarii partidului din Colegiul de Sud, am renunţat la acest partid. Sper că electoratul din Corabia s-a maturizat, între timp, şi va vota faptele, nu culoarea unui partid. PSD n-a făcut nimic pentru Corabia, m-a lăsat singur, să mă descurc cum pot. Şi eu zic că m-am descurcat fără PSD, mi-am făcut datoria faţă de concetăţenii mei. Le-am promis, în 2008, că voi schimba în bine Corabia, şi eu cred că m-am ţinut de promisiune, astăzi oraşul este altfel, cu multe investiţii în derulare şi cu altele la un pas de a fi realizate. Acest oraş, într-un an sau doi, va dudui economic. Chiar de la jumătatea acestui an, Corabia se va transforma într-un şantier. Repet, pentru oamenii din Corabia trebuie să conteze ce faci pentru ei, tu, ca primar, nu culoarea politică.

   La PDL, partidul pe listele căruia veţi candida, aţi găsit sprijinul neprimit de la PSD?

Da, aici am găsit oameni care m-au ajutat să dau viaţă multor proiecte vitale pentru comunitatea din Corabia, în  special aducerea de gaze, cea mai importantă realizare a mea, ca primar, dar şi cea mai necesară pentru cei care trăiesc aici. Cetăţenii Corabiei trebuie să ţină cont că fără deschiderea PDL la problemele Corabiei, azi n-am avea proiectele guvernamentale în valoare de peste 15 milioane de euro, şi nici gaze. Şi PDL m-a ajutat, dar şi eu m-am zbătut pentru aceste proiecte. Nu poţi să stai în Primărie şi să aştepţi să-ţi pice banii, de undeva, trebuie să umbli, să faci poteci la Bucureşti, oriunde este nevoie pentru a deschide uşile. Eu aşa am făcut de ani de zile. În Primărie stau două zile pe săptămână, restul zilelor sunt la Bucureşti, pe la uşile Ministerelor, ale Guvernului. De trei ani de zile, de când am demarat proiectul cu gazele, mă cunosc toţi secretarii de stat şi directorii din Ministerul Economiei. Am vrut neapărat să aduc gazele  în oraşul meu şi indiferent ce se va întâmpla, dacă voi mai fi sau nu primar, acest proiect va fi al meu, voi rămâne, fie că vor unii sau nu, în istoria oraşului Corabia. E munca mea, e zbaterea mea.

   Credeţi că oamenii vor ţine cont de această muncă a dumneavoastră sau vă vor taxa că aţi trecut la PDL? 

Sper ca oamenii să aprecieze munca mea, nu culoarea politică. Normal, faptele ar trebui să primeze, nu partidul  din spatele meu. Omul ar trebui votat, nu partidul. Mulţi îmi reproşează că nu merg printre oameni, că nu stau de vorbă cu ei, dar dacă eu din cinci zile lucrătoare, pe săptămână, trei le stau la Bucureşti, pentru a rezolva problemele oraşului, când să mai am timp de ieşiri de imagine prin oraş? Ar prefera cei care mă acuză, să joc table cu pensionarii prin parc, în loc să forţez uşile Ministerelor pentru a rezolva problemele oraşului? Ce este mai important? Dacă stau aici, n-am rezolvat nimic, nu va veni nimeni din Bucureşti să mă roage să-mi dea bani, ci trebuie să mă duc eu peste ei. Aşa se face treaba.

   Sunteţi mulţumit cu ceea ce aţi făcut pentru oamenii din Corabia, până acum?

Sincer, nu sunt mulţumit în totalitate de ceea ce am făcut pentru oameni. Mi-aş fi dorit mai mult, dar am, totuşi, satisfacţia că am deblocat acest oraş, că această Corabie a început, uşor, să plutească spre Europa.  Fără îndoială, garantez acest lucru, în doi ani Corabia  va fi un oraş frumos, plin de viaţă şi prosper economic. Pentru că, atrăgând investitori, atragi, automat, şi bani la bugetul local. Şi, cu un buget mărit, altfel poţi să te descurci, poţi să asfaltezi o stradă, două, poţi să pui şi flori, să înfrumuseţezi oraşul cu mobilier urban, poţi să faci o grămadă de lucruri plăcute ochiului, şi necesare. Repet, în doi-trei ani, acest oraş va fi dezvoltat economic, va fi un oraş turistic, un oraş aşa cum trebuia să fie de mult, pentru că oamenii de aici merită acest lucru. Garantez, 100%, că peste puţin timp Corabia va fi al doilea oraş, după Slatina, din judeţul Olt, din punct de vedere al dezvoltării, prin proiectele demarate de mine, în acest mandat. Cu sau fără mine la cârma oraşului, Corabia este pe drumul cel bun, cu toate pânzele sus! Cred că la nivelul investiţiilor, suntem pe primul loc în judeţ, exact ce mi-am dorit. Vom fi şi un oraş industrial, şi un oraş al florilor, al teilor, un oraş turistic, vom fi un oraş de care vom fi mândri, din care nu va mai pleca niciun tânăr, în care se vor întoarce toţi cei care au plecat. Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Redacţia

 

 

 

 

 

 

 

Despre autor

Adăugați un comentariu

XHTML: Puteți folosi aceste taguri HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>